Musicosophia - arta ascultării creative
Interviu cu muzicologul şi filozoful român de renume internaţional George Bălan, (fondatorul Şcolii de ascultare conştientă a muzicii/Germania)

de Andrea Bistrich şi Andreas de Bruin

" Modul în care luăm în considerare muzica clasică valoroasă este de obicei destul de superficial. O tratăm ca pe o distracţie, în timp ce ea este în realitate un apel la introspecţie, auto-cunoaştere şi căutarea sensului vieţii."

 

Share International : Intensitatea care rezultă din experienţa ascultării conştiente depinde de nivelul de conştientizare al ascultătorului? De mentalitatea, dezvoltarea sa şi nu în ultimul rând de abilitatea sa de a fi receptiv?

George Bălan : Se poate spune şi aşa. Sunetul depinde de o cultură complet diferită, o cultură pe care cei mai mulţi dintre noi nu au învăţat să o stăpânească. Este necesar un anumit fel de conştientă în relaţia cu muzica. Cum interacţionăm cu sunetul, abilitatea fiecăruia de a fi deschis la sunet şi darurile sale spirituale – toate acestea nu pot fi luate de la sine înţeles. Mulţi filozofi sunt mai mult sau mai puţin surzi faţă de muzică. Sunt capabili sa soluţioneze totate problemele din lume, dar nu pot depista tema principală a unei bucăţi muzicale. Sunt sensibili la ideile intelectuale, dar nu la ideile muzicale. Cu toţii suntem aproape ca nişte copii, când e vorba de înţelegerea muzicii.

Share International : În ce măsură este posibil să se aprofundeze această stare de conştienţă prin ascultări repetate?

George Bălan : Nu există practic un sfârşit al acestui proces.

Share International : Deci aţi putea spune că există o mişcare definită, o evoluţie continuă şi activă?

George Bălan : Da. Cu fiecare efort pe care îl faci, de fiecare dată când încerci onest, nu numai că percepi un sens dar te convingi că ai mers mai departe. Muzica este nelimitată. Te opreşti să mergi în profunzimea unei piese şi după luni de zile sau chiar ani descoperi acea muzică din nou.

Share International : Novalis, poetul şi scriitorul romantic german are reputaţia de a fi spus că boala este o problemă muzicală şi că prin anumite sunete, omul poate fi readus în armonie cu el însuşi, cu cosmosul

George Bălan : Muzica ne poate aduce enorm, spiritual vorbind. Dar ceea ce facem cu conţinutul ei depinde în întregime de noi înşine. Altfel, toţi compozitorii şi interpreţii ar fi cei mai sănătoşi oameni din lume, dar acest lucru nu este bineînţeles aşa.

Share International : Dar ar fi posibil să vindece sufletul în suferinţă al unei persoane?

George Bălan : Orice este posibil, dar nu cu metodele curente utilizate în terapia muzicală. Ceva se întâmplă cu sufletul unei persoane, şi nimeni nu poate diagnostica ce se întâmplă cu adevărat. Din acest centru unde pătrunde muzica se poate naşte ceva, care are potenţialul de a vindeca. După părerea mea e greşit să spui, totuşi, că o anumită boală necesită o anumită muzica pentru vindecare. Sunetul poate crea şi structura; sunetul poate restaura spiritul. Şi spiritul nostru este cel care continuă să aibă un efect şi care are grijă de ceea ce se întâmplă. Dar dacă sufer de o boală, cum ar fi reumatismul, sau o boală de piele, sau cancer, ce ar putea Mozart să compună pentru reumatismul meu? Mă poate umple spiritual cu o anumită putere şi apoi va depinde de mine să fac ceva cu puterea respectivă. Nu muzica în sine vindecă o boală. Chiar Iisus a spus: „Nu sunt eu cel care v-a vindecat, este credinţa voastră”. Persoana respectivă a avut o credinţă atât de puternică încât asta l-a vindecat.

Share International : Deci într-un fel muzica este sursa de inspiraţie, prin care comunicăm cu ceva mai înalt, conectându-ne cu sinele nostru spiritual, care poate apoi lua măsuri el însuşi?

George Bălan : În primul rând şi cel mai important, este necesară o iubire adevărată a muzicii. Fiindcă în realitate iubirea este cea care vindecă. Iubirea este cea mai înaltă putere. Principiul de aur este că muzica ne ajută atunci când nu aşteptăm, nu-i cerem sau n-o forţăm să ne ajute – la fel ca în relaţia dintre doi oameni. Muzica nu poate suporta să fie folosită. Natura muzicii, „Frau Muzica”, nu poate suporta şi nu răspunde în acest caz. Adevărata iubire nu cunoaşte scop. Şi astfel ascultăm muzica nu pentru a obţine ceva de la ea, ci datorită muzicii în sine, datorită bucuriei pe care fiinţarea împreună cu muzica o aduce. Cunoaşterea de sine vine ca un cadou în plus. Cunoaşterea de sine durează toată viaţa. Devii din ce în ce mai conştient, iar muzica te ajută în acest proces

Share International: ... şi are o dimensiune esenţial umană.

George Bălan: Da. Avem nevoie de muzică, dar nu pentru a ne împlini nevoile practice. Într-un anumit sens, muzica este un lux. Şi iubirea este un lux. Iubirea şi muzica ţin de acea parte a vieţii care este fără un scop. Am putea trăi fără ele: dar ce fel de viaţă ar fi aceasta?